În țara primarilor, primăriile par să nu aibă un sens administrativ, ci să funcționeze, cu bani de la buget, ca agenții electorale.
Asta pentru că o bună parte din ele nu au bani nici pentru plata propriilor salarii – ceea ce înseamnă că nu administrația e făcută pentru cetățeni, ci cetățenii sunt făcuți pentru a justifica existența acestor entități de profit politic.
Situația e păstrată de către partidele de guvernământ tocmai din rațiuni politice – asta deși România are cea mai mare cheltuială cu administrația efectivă: 3% din PIB, la egalitate și pe primul loc cu Ungaria, acolo unde partidul lui Viktor Orban se perpetuează la putere bazându-se tocmai pe salariații din administrație.
Reformă administrativă? ”Niciodată!” – spune Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România.
651 de comunele din România (23% din primăriile rurale) nu au avut în anul 2022 venituri proprii nici măcar pentru a plăti salariile. Vasluiul a excelat la acest capitol, cu 57 (peste 70% din totalul de 81 de comune din județ), aflate în această situație disperată.
